Prognoza pe termen mediu 2024 - 2028, varianta de vară
Perspectivele macroeconomice prezentate în cadrul variantei de vară ajustează estimările elaborate anterior, în ediţia de primăvară, pe baza datelor statistice publicate pentru primul semestru al anului curent, cât şi a ultimelor evoluţii ale mediului internaţional. Această ediţie a prognozei macroeconomice cuprinde un număr restrâns de indicatori, extinzând, totodată, orizontul de prognoză până la anul 2028.
Astfel, evoluţia economiei româneşti a continuat să fie marcată de persistenţa unor incertitudini privind continuarea războiului din Ucraina şi a conflictului din Orientul Mijlociu, precum şi de evoluţiile viitoare ale economiilor europene. În acelaşi timp, perspectivele economice sunt supuse provocărilor tranziţiei energetice cât şi a celor provenite din procesul de consolidare fiscală, în contextul implementării noului cadru de guvernanţă fiscală al UE.
Scenariul macroeconomic actual prevede pentru anul 2024 menţinerea cvasi-constantă a creşterii nominale a produsului intern brut, respectiv de 10,2%, cu o abatere pozitivă de numai 0,1 puncte procentuale faţă de varianta anterioară. Această estimare este rezultatul apariţiei unor deviaţii contrare care se compensează reciproc, creşterea economică reală fiind ajustată descendent cu 0,6 puncte procentuale (de la 3,4% la 2,8%) ca urmare a unor evoluţii mai modeste la nivel sectorial, în timp ce deflatorul PIB a suportat o revizuire în creştere cu 0,7 puncte procentuale.
În primul semestru al anului 2024, comparativ cu perioada similară din 2023, produsul intern brut a înregistrat o dinamică de 0,7% pe seria brută și 1,5% pe seria ajustată sezonier, în timp ce deflatorul PIB (9,0%) s-a situat la valori mai ridicate decât cele anticipate în momentul elaborării scenariului din prognoza de primăvară. Pe elemente de utilizare este de remarcat creşterea robustă a formării brute de capital fix cu 6,0% datorită continuării proiectelor de investiţii în infrastructură şi a consumului privat cu 5,8%, pe fondul creşterilor salariale. Avansul celor două sectoare a fost atenuat de contribuţia negativă a exportului net de 3,5 puncte procentuale, în contextul unei cereri interne în creştere care a stimulat importul de bunuri şi servicii (+4,0%), în timp ce cererea externă scăzută a condus la o reducere a exportului cu 3,3%.
Prognoza actualizată se bazează pe aportul important al cererii şi al investiţiilor în condiţiile unei temperări a contribuţiei negative a exportului net. Totodată se aşteaptă o intensificare a activităţii în unele domenii din sectorul terţiar, precum şi îmbunătăţirea colectării impozitelor nete pe produse.
Evoluţia PIB
– modificare procentuală faţa de perioada corespunzătoare; % –
