Prognoza pe termen mediu 2023-2027, varianta de toamnă

1. Contextul internaţional

Potrivit celor mai recente prognoze ale instituţiilor internaţionale, creşterea economică la nivel global va decelera în jurul mediei de 3% în 2023-2024, pe măsură ce inflaţia se va tempera, cu o încetinire a vitezei de convergenţă pentru statele cu venituri medii şi mici. Acestea vor consemna creşteri mai ridicate, de 4%, în timp ce economiile dezvoltate se aşteaptă să avanseze cu 1,5% în acest an şi, respectiv, cu 1,4% în 2024 (estimările FMI).

Deşi a manifestat rezilienţă în faţa şocurilor determinate de criza preţurilor produselor energetice şi conflictul din Ucraina, economia europeană şi-a pierdut din avânt în prima jumătate a anului curent. Pentru zona Euro, Comisia Europeană (COM) estimează un avans de 0,8% în 2023 (prognoza de vară), urmat de o accelerare la 1,3% anul viitor, fiind operate ajustări în jos ale prognozelor, în special pentru Italia (-0,3pp în 2023 şi 2024 până la 0,9%-0,8%) şi Germania (-0,6pp în 2023 la  -0,4%).

Recesiunea din Germania din acest an (-0,4%) se va manifesta pe seama consumului redus şi a scăderii investiţiilor în construcţii. Cererea externă slabă va afecta exporturile, dar din cauza unei contracţii mai ample a importurilor, exportul net va avea o contribuţie pozitivă la evoluţia PIB. În anul 2024 creşterea PIB va ajunge la 1,1%, pe fondul revenirii consumului, deşi se constată o încetinire a sectorului de construcţii şi o dinamică mai redusă a exporturilor.

În Franţa economia va avansa peste aşteptări în 2023 (+1,0%), pe seama performanţei producţiei industriale şi a exporturilor nete din prima jumătate a anului şi va continua într-un ritm moderat anul viitor (+1,2%), susţinut de cererea internă.

Proiecţiile de creştere economică ale Comisiei Europene

Decelerarea cererii interne şi, în special, a consumului în zona Euro şi în UE se datorează persistenţei unei inflaţii ridicate la o gamă largă de bunuri şi servicii, deşi pe componenta energie preţurile urmează în prezent trend descendent, iar piaţa muncii continuă să fie rezilientă, marcată de rate ale şomajului scăzute, creşterea ocupării şi a salariilor. Totodată, menţinerea dobânzilor ridicate îşi fac vizibile efectele nefavorabile asupra creditării şi invesţiilor pe termen scurt. Indicatorii anticipaţiilor arată o activitate economică moderată pe perioada verii şi în lunile următoare, atât prin scăderea industriei, cât şi prin încetinirea serviciilor, în ciuda unui sezon turistic bun în multe regiuni din Europa.

Cu toate acestea, avantajul tradiţional al ţărilor din centrul-sud-estul Europei (Bulgaria, Croaţia, Ungaria, Polonia, România) faţă de zona Euro se va menţine, accelerarea economică a regiunii în anul 2024 în jur de 3% fiind susţinută de cererea internă şi de investiţiile finanţate din PNRR.

NOUTĂȚI

Misiune OCDE 23-24 noiembrie 2023

În perioada 23-24 noiembrie 2023 a avut loc la Bucureşti misiunea de lucru a reprezentanţilor Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE), un pas important în finalizarea Studiului de Evaluare Economică pentru România – ediția 2024, în care CNSP este desemnată să coordoneze această activitate. Delegaţia OCDE condusă de domnul Luiz de Mello, Directorul Diviziei pentru Studii de ţară din cadrul Departamentului Economic a avut o serie de întâlniri la nivel înalt, dar şi tehnice, cu scopul de a discuta cu partea română proiectul de Studiu economic realizat de OCDE, ce urmează a fi lansat în primăvara anului 2024. Studiul este unul aprofundat, utilizând o varietate de surse si vizează un spectru larg de teme de la perspectiva macro, politica fiscal-bugetară şi monetară, până la mediul de afaceri, politicile active pe piaţa muncii, competenţe şi mobilitatea forţei de muncă, sărăcie, dar si un capitol tehnic detaliat dedicat decarbonizării economiei româneşti.

În acest context, preşedintele Comisiei Naţionale de Strategie şi Prognoză, domnul Cristian Nicolae Stănică, a participat la mai multe întâlniri la nivel înalt ce au avut loc la Ministerul Finanţelor, alături de doamna Carmen Moraru şi domnul Alin Andrieş, secretari de stat, precum şi la Secretariatul General al Guvernului, alături de domnul Mihnea-Claudiu Drumea, secretar de stat SGG şi doamna Alina Jalea, consilier de stat în cadrul Cancelariei prim-ministrului României, şi domnul Luca Niculescu, secretar de stat, la Ministerul Afacerilor Externe, Coordonatorul Național pentru Aderarea României la OCDE.

Totodată, preşedintele CNSP a prezidat şi întâlnirea delegaţiei OCDE cu reprezentanţii Comisiei Naţionale de Strategie şi Prognoză, instituţie care coordonează pentru a doua rundă consecutivă realizarea de către echipa OCDE a Studiului Economic pentru România. În cadrul acestei întâlniri au fost continuate şi aprofundate schimburile de opinii bilaterale în procesul de prognoză, dar şi temele importante din studiu referitoare la evoluţiile şi politicile macroeconomice. Noul studiu include şi o analiză a răspunsului politicilor economice la recomandările din 2022, subliniind în mod echilibrat eforturile depuse până acum de țara noastră. Studiul reprezintă un instrument util, care aduce o valoare adăugată ridicată factorilor de decizie politică din România.

ABONARE NEWSLETTER