Prognoza pe termen mediu 2022-2026, varianta de toamnă - Notă
A. Considerente privind estimările pe termen mediu
Într-un context global dificil, cu conflicte geopolitice la graniţele naţionale şi crize energetice ce au amplificat presiunile asupra preţurilor materiilor prime, erodând în acelaşi timp puterea de cumpărare a populaţiei, economia românească a dovedit o rezilienţă peste aşteptări la şocurile asupra ofertei, realizând în anul curent o creştere economică robustă.
Scenariul prognozei de toamnă a ajustat pozitiv evoluţiile macroeconomice actuale, dar a înrăutăţit perspectiva anului viitor, în concordanţă cu previziunile organismelor internaţionale pentru principalii parteneri comerciali ai României, în special Germania şi Italia.
Estimările pentru anul 2022 au fost fundamentate pe baza evoluţiilor din perioada ianuarie-august (creşterea economică de 5,7% din semestrul I, tendinţele indicatorilor sectoriali din iulie şi august, dinamica preţurilor, etc.), luând în considerare prelungirea conflictului dintre Rusia şi Ucraina şi implicaţiile pe care acesta îl are asupra economiei europene şi mondiale.
În profil trimestrial, pentru partea a doua a anului au fost prevăzute atenuări de dinamică pe fondul prețurilor ridicate, a afectării ramurilor industriale energointensive, și a trecerii în teritoriu negativ a ritmului anual al câștigului salarial real lunar. Cu toate acestea, varianta prognozei actuale poate fi considerată ca fiind una prudentă, existând premise favorabile ca diminuarea de ritm a consumului privat din ultimul trimestru să fie compensată de intensificarea procesului investiţional.
Per ansamblu, avansul economic a fost prevăzut la 4,6% în anul 2022, cu 1,1 puncte procentuale peste nivelul estimat în scenariul din prognoza de vară (+3,5%). Au fost constatate performanţe peste aşteptări în activităţile de construcţii şi servicii, care împreună deţin o contribuţie de circa 5 puncte procentuale la majorarea produsului intern brut, atenuând astfel aportul negativ al industriei şi agriculturii (-0,9 puncte procentuale).
Pentru sectorul terţiar, căruia i-a revenit rolul de motor al creşterii, valoarea adăugată brută a fost estimată a se majora cu 7,7%, cu o uşoară tendinţă de încetinire în a doua parte a anului, în timp ce pentru sectorul de construcţii a fost prevăzută o dinamică de 6,1%, pe baza accelerării activităţii din semestrul II. Contribuţiile negative au provenit din partea industriei, pentru care s-a prognozat o diminuare a valorii adăugate brute cu 1,2%, şi din partea sectorului agricol, puternic afectat de secetă, ceea ce a condus la revizuirea semnificativă a estimărilor anterioare, până la o scădere de 12,8%.
