Prognoza pe termen mediu 2022-2026, varianta de iarnă - Notă

Prognoza de iarnă 2023 cuprinde estimările unui număr redus de indicatori macroeconomici în consens cu varianta prezentată de Comisia Europeană, fiind o activitate premergătoare prognozei de primăvară.

Actualul scenariu privind evoluţia economiei româneşti pe termen mediu s-a realizat în contextul menţinerii riscurilor anticipate în ediţia precedentă a prognozei macroeconomice, luând în calcul, suplimentar, datele statistice privind creşterea economică în trimestrul III şi ultimele evoluţii din septembrie-noiembrie2022 ale indicatorilor cu frecvenţă ridicată. De asemenea, au fost actualizate datele privind produsul intern brut pentru anul 2021, respectiv creşterea valorii nominale cu 5,5 miliarde lei de la nivelul provizoriu la cel semidefinitiv, salt care se va regăsi şi în perioada 2022-2026.

Per ansamblu, avansul economic în volum pentru anul 2022 a fost ajustat pozitiv cu 0,3 puncte procentuale, de la 4,6% la 4,9%, fiind estimată o dinamică a economiei peste aşteptări la nivelul ultimului trimestru. Pe latura ofertei, majorarea creşterii economice în această perioadă a fost susţinută de accelerarea producţiei sectorului de construcţii, probabil cu peste 15% în ritm anual, ca urmare a performanţelor înregistrate în domeniul construcţiilor inginereşti.

Pe latura cererii, rezultatele pozitive s-au reflectat în revizuirea ascendentă a dinamicii formării brute de capital fix, impact care a fost, însă, parţial atenuat de contribuţia negativă a exportului net. De altfel, posibilitatea intensificării procesului investiţional în ultima parte a anului precedent a fost anticipată şi menţionată ca factor pozitiv în scenariul prognozei de toamnă, optându-se însă pentru o variantă prudentă.

Accelerarea importului de bunuri şi servicii în partea a doua a anului trecut a condus la o adâncire a deficitului de cont curent, per ansamblu în 2022, de la -8,8% în PIB la – 9,4%.

Pentru anul curent, cât şi pe termen mediu, s-au menţinut estimările anterioare privind creşterea economiei, ritmul acesteia fiind susţinut în continuare de un aport semnificativ al sectorului construcţiilor, determinat de o atragere şi utilizare mai eficientă a fondurilor europene.

În ceea ce priveşte indicatorii sociali, se remarcă revizuirea dinamicii câştigului salarial în 2023 (+1,2 puncte procentuale), determinată de creşterea salariului minim brut în sectorul de construcţii şi de majorările salariale din sectorul bugetar, conform legislaţiei în vigoare. În termeni reali, aceste creşteri salariale suplimentare au compensat efectul majorării ratei inflaţiei ca medie anuală, puterea de cumpărare în anul 2023 păstrând aceeaşi dinamică din varianta anterioară de prognoză.

Preţurile de consum au încheiat anul 2022 cu valori superioare estimărilor (+1,2 puncte procentuale pentru inflaţia la sfârşitul anului şi +0,3 puncte procentuale ca medie anuală), diferenţele localizându-se la nivelul lunilor octombrie şi noiembrie şi au fost determinate de creşteri mai ample de preţ la mărfurile nealimentare şi la serviciile de piaţă. Efectele acestei accelerări se regăsesc şi în majorarea prognozei inflaţiei ca medie anuală pentru anul în curs, deşi estimarea pentru sfârşitul anului s-a menţinut la 8,0%.

*
*              *

Proiecţiile detaliate pentru perioada 2022-2026, determinate luând în considerare şi evoluţiile din primele luni ale anului 2023, vor fi publicate cu ocazia Prognozei de primăvară, estimată pentru perioada aprilie-mai a.c.

NOUTĂȚI

Prognoza de toamnă a Comisiei Europene pentru România, update alte instituţii

 

După un an 2022 peste aşteptări, economia României va încetini, potrivit estimărilor Comisiei Europene, cu o creștere reală a PIB-ului de aproximativ 2% în următorii doi ani, ca urmare a unei inflații ridicate, a condițiilor financiare mai stricte și a consecințelor războiului din Ucraina. Şomajul se va situa în jurul valorii de 5-6%. Deficitul bugetar ESA va scădea treptat la 4,8% din PIB în 2024, determinat de o reducere a ponderii cheltuielilor curente, în principal pe fondul creșterii PIB-ului nominal. Raportul datorie/PIB va fi de 47,6% în 2024.

Principalii indicatori prognozaţi de Comisia Europeană pentru România

Estimările recente ale principalelor instituţii internaţionale vizează, de asemenea, o decelerare a creşterii economice pentru România în anul următor, similar tendinţei care se conturează la nivel mondial şi european, după care va urma o accelerare susţinută de investiţii. Consumul privat va avansa moderat în 2023, în timp ce investiţiile vor fi susţinute de intrările de fonduri europene.

Prognoze ale instituţiilor internaţionale

Comunicatul este disponibil AICI.

Pe data de 28 ianuarie 2022, la palatul Victoria, în prezenţa domnului Nicolae-Ionel Ciucă, prim-ministru al României şi a domnului Mathias Cormann, Secretarul General al Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE), a avut loc lansarea Studiului Economic al României realizat de echipa OCDE.

În cadrul întâlnirii, cuvântul de bun venit i-a aparţinut primului ministru al României, care a subliniat importanţa acestui studiu pentru România şi a aderării ţării noastre la OCDE. Principalele concluzii ale studiului au fost prezentate de domnul Mathias Cormann, Secretarul General al OCDE. 

Au fost susţinute două alocuţiuni de către domnul Daniel Dăianu, Preşedintele Consiliului Fiscal şi de către domnul Cristian-Nicolae Stănică, Preşedintele Comisiei Naţionale de Strategie şi Prognoză (CNSP), instituţie desemnată sa coordoneze procesul de elaborare de către OCDE a studiului. La eveniment au mai participat reprezentanţi ai principalelor ministere şi instituţii implicate în proces.

Studiul reprezintă o radiografie multidimensională a realităţilor socio-economice ale României, primul capitol fiind dedicat perspectivelor politicilor cheie, iar următoarele două capitole tematice sunt dedicate mediului de afaceri si pieţei muncii.

Studiul este disponibil AICI

ABONARE NEWSLETTER