Prognoza pe termen mediu 2023 – 2027, varianta de vară

Ca şi în cazul prognozei de iarnă, varianta de vară estimează un număr restrâns de indicatori, luând în considerare pe lângă contextul macroeconomic intern şi extern şi realizările statistice pentru primele cinci luni ale anului curent. În plus, se adaugă la orizontul de prognoză şi previziunile pentru anul 2027.

Pentru anul 2023, s-a menţinut creşterea nominală de 12,9% din varianta de primăvară, avansul în termeni reali fiind de 2,8%.

Elementele care au stat la baza fundamentării evoluţiei economice pe termen scurt au fost următoarele:

  • În trimestrul I 2023 economia României a înregistrat o dinamică de 2,4% (serie brută) comparativ cu perioada similară din anul precedent, într-un context internaţional vulnerabil şi un nivel încă ridicat al preţurilor. Deşi în conjunctura actuală economia ţării noastre s-a menţinut în teritoriul pozitiv şi cu o evoluţie bună, totuşi se manifestă o tendinţă de decelerare a PIB, de la 4,5% în trimestrul IV 2022 la aproape jumătate în prezent.
  • Sectorul construcţiilor a avut un rol însemnat în evoluţia economică, cu un ritm al valorii adăugate brute de 8,8% în contextul demarării a numeroase proiecte de investiţii. Se prevede că activitatea în acest domeniu va continua să aibă rezultate favorabile în restul perioadei, chiar dacă vom asista la o încetinire în a doua jumătate a anului ca urmare a efectului de bază;
  • Realizările sectorului construcţii s-au reflectat în mod corespunzător în dinamica formării brute de capital fix, care a avansat în trimestrul I cu 10,4%, reprezentând un aport de 1,9 puncte procentuale la rata reală a PIB. Derularea lucrărilor de investiţii deja contractate, cât şi a altor proiecte viitoare finanţate atât din fonduri europene, cât şi din cele publice, vor face din investiţiile brute un factor esenţial al susţinerii creşterii economice în acest an;
  • Un alt domeniu pe care se va baza avansul economiei în acest an îl reprezintă sectorul agricol, care după contracţia accentuată din 2022, va reveni în teritoriul pozitiv, în principal în trimestrul III, când contribuţia la majorarea PIB va fi una consistentă;
  • Sectorul terţiar, deşi va înregistra o încetinire pronunţată comparativ cu anii anteriori când s-a manifestat un proces de recuperare accentuat după criza sanitară, va continua să mărească avansul economiei, în principal prin dezvoltarea serviciilor performante cum sunt cele din domeniul tehnologiei informaţiei, cele prestate în principal întreprinderilor, dar şi cele din HORECA;
  • Din păcate, industria a continuat şi în primele luni evoluţiile slabe pe fondul crizelor care se manifestă la nivel global şi european. Ținând cont de contextul nefavorabil (conflictul ruso – ucrainean, nivelul preţurilor, dificultăţi legate de aprovizionare, etc.), pentru restul perioadei se prevede o redresare lentă. În aceste condiţii se estimează că pe ansamblul anului valoarea adăugată brută se va diminua uşor, reducând astfel contribuţia favorabilă a celorlalte sectoare de activitate;

NOUTĂȚI

Prognoza de toamnă a Comisiei Europene pentru România, update alte instituţii

 

După un an 2022 peste aşteptări, economia României va încetini, potrivit estimărilor Comisiei Europene, cu o creștere reală a PIB-ului de aproximativ 2% în următorii doi ani, ca urmare a unei inflații ridicate, a condițiilor financiare mai stricte și a consecințelor războiului din Ucraina. Şomajul se va situa în jurul valorii de 5-6%. Deficitul bugetar ESA va scădea treptat la 4,8% din PIB în 2024, determinat de o reducere a ponderii cheltuielilor curente, în principal pe fondul creșterii PIB-ului nominal. Raportul datorie/PIB va fi de 47,6% în 2024.

Principalii indicatori prognozaţi de Comisia Europeană pentru România

Estimările recente ale principalelor instituţii internaţionale vizează, de asemenea, o decelerare a creşterii economice pentru România în anul următor, similar tendinţei care se conturează la nivel mondial şi european, după care va urma o accelerare susţinută de investiţii. Consumul privat va avansa moderat în 2023, în timp ce investiţiile vor fi susţinute de intrările de fonduri europene.

Prognoze ale instituţiilor internaţionale

Comunicatul este disponibil AICI.

Pe data de 28 ianuarie 2022, la palatul Victoria, în prezenţa domnului Nicolae-Ionel Ciucă, prim-ministru al României şi a domnului Mathias Cormann, Secretarul General al Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE), a avut loc lansarea Studiului Economic al României realizat de echipa OCDE.

În cadrul întâlnirii, cuvântul de bun venit i-a aparţinut primului ministru al României, care a subliniat importanţa acestui studiu pentru România şi a aderării ţării noastre la OCDE. Principalele concluzii ale studiului au fost prezentate de domnul Mathias Cormann, Secretarul General al OCDE. 

Au fost susţinute două alocuţiuni de către domnul Daniel Dăianu, Preşedintele Consiliului Fiscal şi de către domnul Cristian-Nicolae Stănică, Preşedintele Comisiei Naţionale de Strategie şi Prognoză (CNSP), instituţie desemnată sa coordoneze procesul de elaborare de către OCDE a studiului. La eveniment au mai participat reprezentanţi ai principalelor ministere şi instituţii implicate în proces.

Studiul reprezintă o radiografie multidimensională a realităţilor socio-economice ale României, primul capitol fiind dedicat perspectivelor politicilor cheie, iar următoarele două capitole tematice sunt dedicate mediului de afaceri si pieţei muncii.

Studiul este disponibil AICI

ABONARE NEWSLETTER