Prognoza pe termen mediu 2022 - 2026 - varianta de vară 2022 - Notă

A. Considerente privind estimările pe termen mediu

Prognoza de vară ajustează estimările din ediţia de primăvară pentru perioada 2022-2025, adăugând anul 2026, şi actualizează un număr limitat de indicatori pe baza noilor date statistice care acoperă un interval de cinci luni şi a informaţiilor legate de schimbările cadrului macroeconomic internaţional.

Scenariul actual pe termen mediu este unul prudent din punct de vedere al creșterii reale a economiei, pe fondul unei inflații ridicate, dar descrescătoare pe termen mediu. Există premise favorabile determinate de un comportament bun al serviciilor, ceea ce ar putea conduce la posibile revizuiri ascendente în prognoza de toamnă pentru perioada 2022-2023. În acest context, este de aşteptat continuarea recuperării activităţilor cele mai afectate în perioada crizei sanitare, cum ar fi HORECA şi sectorul de transporturi.

În elaborarea prognozei de vară, CNSP a reevaluat evoluțiile indicatorilor macroeconomici pentru anul 2022 luând în considerare datele lunare disponibile din perioada ianuarie-mai 2022, în condiţiile prelungirii conflictului dintre Rusia și Ucraina. Revizuirea anuală a fost determinată de corecţiile statistice predominante la nivelul primului trimestru (circa +2,4 pp), având în vedere faptul că datele publicate de INS au fost peste așteptările conturate în aprilie, când a fost proiectat scenariul prognozei de primăvară. Profilul prognozei a fost păstrat pentru ultimele două trimestre în ipotezele inițiale ale unei atenuări de dinamică pe fondul prețurilor ridicate, a afectării ramurilor industriale dependente energetic și a trecerii în teritoriu negativ a ritmului anual al câștigului salarial real lunar.

Previziunea creşterii PIB pentru anul curent a fost îmbunătăţită cu 0,6 puncte procentuale (de la 2,9% la 3,5%) ca urmare a evoluțiilor peste aşteptări pentru unele servicii reprezentative (transporturi, servicii informatice, servicii pentru întreprinderi), precum şi a accelerării creşterii activităţii în construcţii în semestrul II, stimulate de măsurile de implementare a PNRR, cât și de măsurile guvernamentale privind condiţiile de ajustare a costurilor din contractele de construcţii. Un risc negativ se conturează însă dinspre agricultură dacă condiţiile de secetă vor persista pe o perioada îndelungată.

nota

Pe partea cererii, evoluţia serviciilor în structura comerţului exterior a condus la reestimarea contribuţiei exportului net la creşterea PIB, devenind uşor pozitivă (+0,1 pp) în anul 2022, iar celelalte componente şi-au menţinut aportul pozitiv, respectiv investiţiile (+3,7%) şi consumul privat (+3,5%).

NOUTĂȚI

Prognoza de primăvară a Comisiei Europene (16.05.2022) estimează pentru anul 2022 o creştere a economiei româneşti de 2,6%, cu 0,3 puncte procentuale sub nivelul prevăzut de către CNSP (2,9%), diferenţa fiind dată, în principal, de un consum privat cu o creştere uşor mai redusă (2,9% CE faţă de 3,1% CNSP), pe fondul diminuării puterii de cumpărare. Ceilalţi indicatori, respectiv valoarea nominală a PIB-ului şi dinamicile reale ale investiţiilor, exportului şi importului, sunt similare în cele două prognoze, la nivelul anului 2022.

 

Pentru anul 2023 dinamica PIB este estimată de către CE la 3,6% şi de către CNSP la 4,4%

În privinţa inflaţiei, estimarea CE se situează sub cea a CNSP atât în 2022 cât şi în 2023. Indicele de preţ calculat de CE (IAPC) diferă totuşi metodologic de indicele de preţ naţional (IPC), diferenţele metodologice fiind minore.

Comunicatul este disponibil AICI.

Pe data de 28 ianuarie 2022, la palatul Victoria, în prezenţa domnului Nicolae-Ionel Ciucă, prim-ministru al României şi a domnului Mathias Cormann, Secretarul General al Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE), a avut loc lansarea Studiului Economic al României realizat de echipa OCDE.

În cadrul întâlnirii, cuvântul de bun venit i-a aparţinut primului ministru al României, care a subliniat importanţa acestui studiu pentru România şi a aderării ţării noastre la OCDE. Principalele concluzii ale studiului au fost prezentate de domnul Mathias Cormann, Secretarul General al OCDE. 

Au fost susţinute două alocuţiuni de către domnul Daniel Dăianu, Preşedintele Consiliului Fiscal şi de către domnul Cristian-Nicolae Stănică, Preşedintele Comisiei Naţionale de Strategie şi Prognoză (CNSP), instituţie desemnată sa coordoneze procesul de elaborare de către OCDE a studiului. La eveniment au mai participat reprezentanţi ai principalelor ministere şi instituţii implicate în proces.

Studiul reprezintă o radiografie multidimensională a realităţilor socio-economice ale României, primul capitol fiind dedicat perspectivelor politicilor cheie, iar următoarele două capitole tematice sunt dedicate mediului de afaceri si pieţei muncii.

Studiul este disponibil AICI

ABONARE NEWSLETTER