Prognoza pe termen mediu 2023-2026, varianta de primăvară

Perspectivele macroeconomice pe termen mediu pentru economia naţională au fost elaborate în contextul persistenţei incertitudinii privind evoluţiile conflictului geopolitic şi al ajustărilor structurale necesare după o perioadă dificilă, în care şocurile multiple au afectat parcursul economic. În acelaşi timp au fost luate în considerare, pe de o parte, evoluţiile descrescătoare în ceea ce priveşte cotaţiile internaţionale ale petrolului, cât şi ale unor materii prime, inclusiv mărfurile agroalimentare, dar şi apariţia unor perturbări în sistemul bancar la nivel global, cu impact nefavorabil asupra costurilor de finanţare.

Perioada de prognoză este caracterizată de intensificarea procesului investiţional, susţinut de o absorbţie bună a fondurilor europene din Cadrul Financiar Multianual şi în special a celor din PNRR, care să faciliteze reformele structurale, implementarea investiţiilor din sectorul energetic, cât şi o creştere economică robustă.

Scenariul de primăvară menţine neschimbate estimările din versiunile de toamnă 2022 şi iarnă 2023 asupra evoluţiei produsului intern brut, operând ajustări descendente în ceea ce priveşte inflaţia pentru anul curent şi la nivelul anului următor.

Avansul economic prevăzut pentru anul 2023, de 2,8%, este considerat a fi unul prudent, pe fondul unei inflaţii încă ridicate, dar cu premise favorabile determinate de un comportament bun al serviciilor, ceea ce ar putea conduce ulterior la îmbunătăţirea estimărilor. Per ansamblu, construcţiile şi serviciile vor performa în anul curent, având creşteri revizuite ascendent comparativ cu prognoza anterioară (+0,8 respectiv +0,4 puncte procentuale), însă aportul pozitiv al acestora va fi diminuat de industrie, afectată de disfuncţionalităţi în lanţurile de aprovizionare şi de o cerere externă moderată.

De remarcat dinamismul lucrărilor de construcţii pentru care se estimează o creştere a VAB cu 7,0%, susţinută în special de componenta construcţiilor inginereşti stimulată de absorbţia fondurilor europene. Pentru agricultură se prognozează, în condiţii climatice favorabile acestui sector, o creştere cu 10,6%, după ce în anul anterior producţia s-a diminuat considerabil, pe fondul secetei pedologice.

Activitatea din industrie se va restrânge sub impactul preţurilor încă ridicate la energie electrică şi gaze, sectoarele energointensive înregistrând şi în acest an contracţii de activitate. În acest context a fost operată o revizuire negativă a prognozei anterioare de 0,8 puncte procentuale, respectiv de la o creştere de 0,6% la o reducere cu 0,2% în scenariul actual.

NOUTĂȚI

Prognoza de toamnă a Comisiei Europene pentru România, update alte instituţii

 

După un an 2022 peste aşteptări, economia României va încetini, potrivit estimărilor Comisiei Europene, cu o creștere reală a PIB-ului de aproximativ 2% în următorii doi ani, ca urmare a unei inflații ridicate, a condițiilor financiare mai stricte și a consecințelor războiului din Ucraina. Şomajul se va situa în jurul valorii de 5-6%. Deficitul bugetar ESA va scădea treptat la 4,8% din PIB în 2024, determinat de o reducere a ponderii cheltuielilor curente, în principal pe fondul creșterii PIB-ului nominal. Raportul datorie/PIB va fi de 47,6% în 2024.

Principalii indicatori prognozaţi de Comisia Europeană pentru România

Estimările recente ale principalelor instituţii internaţionale vizează, de asemenea, o decelerare a creşterii economice pentru România în anul următor, similar tendinţei care se conturează la nivel mondial şi european, după care va urma o accelerare susţinută de investiţii. Consumul privat va avansa moderat în 2023, în timp ce investiţiile vor fi susţinute de intrările de fonduri europene.

Prognoze ale instituţiilor internaţionale

Comunicatul este disponibil AICI.

Pe data de 28 ianuarie 2022, la palatul Victoria, în prezenţa domnului Nicolae-Ionel Ciucă, prim-ministru al României şi a domnului Mathias Cormann, Secretarul General al Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE), a avut loc lansarea Studiului Economic al României realizat de echipa OCDE.

În cadrul întâlnirii, cuvântul de bun venit i-a aparţinut primului ministru al României, care a subliniat importanţa acestui studiu pentru România şi a aderării ţării noastre la OCDE. Principalele concluzii ale studiului au fost prezentate de domnul Mathias Cormann, Secretarul General al OCDE. 

Au fost susţinute două alocuţiuni de către domnul Daniel Dăianu, Preşedintele Consiliului Fiscal şi de către domnul Cristian-Nicolae Stănică, Preşedintele Comisiei Naţionale de Strategie şi Prognoză (CNSP), instituţie desemnată sa coordoneze procesul de elaborare de către OCDE a studiului. La eveniment au mai participat reprezentanţi ai principalelor ministere şi instituţii implicate în proces.

Studiul reprezintă o radiografie multidimensională a realităţilor socio-economice ale României, primul capitol fiind dedicat perspectivelor politicilor cheie, iar următoarele două capitole tematice sunt dedicate mediului de afaceri si pieţei muncii.

Studiul este disponibil AICI

ABONARE NEWSLETTER