A. Context internaţional şi riscuri

Potrivit noilor estimări ale FMI, atât la nivel global cât şi la nivel european, în special în zona Euro, proiecţiile de creştere economică pentru anul 2025 au fost revizuite descendent, ca urmare a efectelor directe ale noilor tarife comerciale, dar şi efectelor indirecte, creşterea gradului de incertitudine şi deteriorarea comportamentului de consum si investiţii. Această reaşezare tinde să potenţeze activitatea în sectorul serviciilor, dar afectează industria prelucrătoare, alimentând pierderi de competitivitate în economiile avansate şi emergente.

În acest context, FMI a revizuit în jos scenariile de creştere pentru statele din zona Euro cu care România are schimburi comerciale, respectiv Franţa (-0,5 puncte procentuale de la 1,1% la 0,6%) şi Italia (-0,4 puncte procentuale, de la 0,8% la 0,4%). O ajustare importantă s-a efectuat pentru economia Germaniei unde se prefigurează acum o stagnare economică pentru 2025 (0%) ca urmare a unei producţii industriale mai slabe, iar iniţial se estima o creştere de 0,8%. În acest sens, o relaxare financiară în 2026 ar fi necesară pentru a evita intrarea în recesiune, pentru al 3-lea an consecutiv (-0,2% în 2024).

Pentru economia românească experţii FMI estimează un avans de 1,6% în acest an (de la 3,3% în estimarea anterioară) şi o accelerare până la 2,8% în 2026, aceasta confruntându-se cu tensiuni suplimentare din cauza consolidării fiscale şi dependenţa mai ridicată a producţiei industriale de economia Germaniei. În ceea ce priveşte inflaţia, estimările pentru anul curent indică o creştere medie a preţurilor de 4,6% (ajustare ascendentă cu 1 punct procentual faţă de prognoza de toamnă), urmată de o decelerare până la 3,1% în 2026. Soldul contului curent se aşteaptă să se îmbunătăţească pe orizontul de prognoză, până la -7,4% din PIB în 2026. Rata şomajului va rămâne în 2025 la un nivel asemănător celui de anul trecut (5,4%), urmând a se diminua uşor în 2026 (5,2%).

Principalele riscuri

În general, riscurile la adresa perspectivelor sunt înclinate spre o ajustare descendentă a estimărilor şi provin din barierele tarifare, persistenţa incertitudinii politicilor comerciale, volatilitatea şi corecţiile de pe pieţele financiare, majorarea ratelor dobânzii pe termen lung, apariţia tulburărilor sociale şi creşterea provocărilor pentru cooperarea internaţională în contextul intensificării conflictelor şi apariţiei dezastrelor naturale.

Un conflict comercial ar putea alimenta presiunile inflaționiste, în principal prin creșterea prețurilor de import, ce pot avea efecte negative de distribuție între și în interiorul țărilor, iar prelungirea acestuia va genera riscuri suplimentare asupra investiţiilor. Aversiunea față de risc determinată de incertitudinea politicii și scăderea perspectivelor de creștere din SUA ar putea cauza o depreciere a dolarului american, amplificând volatilitatea pieței financiare. Astfel, băncile centrale pot menține ratele dobânzilor la niveluri mai ridicate decât se anticipează în prezent. Înrăutățirea condițiilor financiare globale și perturbările mai ample ale sistemului financiar ar putea declanșa crize ale balanței de plăți în economiile emergente cu acces limitat la piață, nevoi mai mari de refinanțare și capacitate de negociere slabă.

Pe de altă parte, acordurile comerciale viitoare, atenuarea conflictelor, accelerarea reformelor structurale sau inteligenţa artificială sunt factori care pot îmbunătăţi perspectivele economice.

NOUTĂȚI

Participarea Preşedintelui CNSP la lansarea Studiului economic pentru România, Bucureşti

În data de 12 martie 2024, Preşedintele Comisiei Naţionale de Strategie şi Prognoză, domnul Cristian Nicolae Stănică, a participat la lansarea Studiului economic pentru România realizat de echipa Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE), eveniment organizat la Palatul Victoria în prezenţa Prim-ministrului României, domnul Marcel Ciolacu și a Secretarului general al OCDE, domnul Mathias Cormann.

Evenimentul încheie procesul de realizare a studiului economic, demarat în vara anului 2023 şi coordonat tehnic pentru a doua oară consecutiv de către Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză, primul studiu fiind lansat în anul 2022.

În cadrul întâlnirii, cuvântul de bun venit i-a aparţinut Prim ministrului României, care a subliniat importanţa acestui studiu pentru România şi a aderării ţării noastre la OCDE. Principalele constatări şi recomandări ale studiului au fost prezentate de Secretarul General al OCDE. Au fost susţinute o serie de alocuţiuni de către Coordonatorul naţional al procesului de aderare la OCDE, Ministrul Economiei, Ministrul Educaţiei, Ministrul Mediului, Preşedintele CNSP, Preşedintele AMEPIP, reprezentanţi ai patronatelor şi sindicatelor. La eveniment au mai participat reprezentanţi ai principalelor ministere şi instituţii responsabile de tematicile acoperite de studiu.

Preşedintele CNSP a subliniat, în intervenţia din cadrul evenimentului, că Studiul OCDE este bine documentat, utilizează o paletă largă de surse şi abordează teme importante pentru economia românească de la perspectiva macro, politica fiscal-bugetară şi monetară până la mediul de afaceri, politicile active pe piaţa muncii, competenţele şi mobilitatea forţei de muncă, dar şi un capitol tehnic detaliat dedicat decarbonizării economiei româneşti. Fiecare capitol se încheie cu un set de recomandări. Preşedintele CNSP a apreciat abordarea echilibrată a aspectelor analizate şi a evidenţiat convergenţa prognozei naţionale cu cea a OCDE. În încheierea alocuţiunii a mulţumit echipei OCDE pentru înaltul profesionalism în realizarea Studiului economic, echipei de coordonare la nivel naţional pentru sprijinul consistent, instituţiilor implicate pentru aportul adus în realizarea cu succes a întregului proces şi nu în ultimul rând colegilor din cadrul CNSP, care la nivel tehnic au coordonat activitatea pe întreaga perioadă.

Studiul Economic pentru România al Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică – Economic Survey of Romania (March 2024) poate fi accesat la următorul link:

Participarea Preşedintelui CNSP la cea de-a 1423-a reuniune a Comitetului pentru
Evaluare Economică și Dezvoltare privind Studiul economic al României,
Paris 16 – 17 ianuarie 2024

În data de 16 ianuarie 2024, Preşedintele Comisiei Naţionale de Strategie şi Prognoză, domnul Cristian Nicolae Stănică, a participat la reuniunea Comitetului pentru Evaluare Economică şi Dezvoltare al OCDE, alături de alţi reprezentanţi din instituţiile din România, în delegaţia condusă de Secretarul General al Guvernului, domnul Mircea Abrudean.

Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză coordonează pentru a doua oară consecutiv procesul de elaborare a studiului de către OCDE, după cel lansat în anul 2022, beneficiind de sprijinul Echipei naționale de coordonare a procesului de aderare la OCDE de la nivelul Ministerului Afacerilor Externe și Secretariatului General al Guvernului, dar şi de aportul consistent al reprezentanţilor din instituţiile de resort care acoperă temele prezentate în studiu.

Comitetul pentru Evaluare Economică şi Dezvoltare are rolul de a examina evoluţiile și politicile economice din OCDE, din alte economii selectate și din Uniunea Europeană în general, evaluând performanța acestora şi totodată are şi rolul de a face recomandări de politică. Fiecare economie este analizată o dată la doi ani. Rezultatele sunt publicate sub forma unui studiu economic, menit să promoveze o mai bună înțelegere a situației economice și a provocărilor cheie cu care se confruntă autoritățile și să indice modalitățile de îmbunătățire a performanței economice generale.

În cadrul reuniunii ne-am bucurat de un interes ridicat din partea reprezentanţilor statelor membre OCDE, care au analizat proiectul de studiu Economic pentru România şi au furnizat o serie de propuneri de modificări sau completări în concordanţă cu practicile OCDE şi cu experienţa statelor membre. Statele raportoare au subliniat faptul că studiul este bine formulat, atât analizele, cât şi recomandările evidenţiind într-un mod comprehensiv şi echilibrat situaţia economică a României. Studiul urmează a fi lansat în România în primăvara acestui an.

ABONARE NEWSLETTER