Prognoza pe termen mediu 2023-2026, varianta de primăvară
Perspectivele macroeconomice pe termen mediu pentru economia naţională au fost elaborate în contextul persistenţei incertitudinii privind evoluţiile conflictului geopolitic şi al ajustărilor structurale necesare după o perioadă dificilă, în care şocurile multiple au afectat parcursul economic. În acelaşi timp au fost luate în considerare, pe de o parte, evoluţiile descrescătoare în ceea ce priveşte cotaţiile internaţionale ale petrolului, cât şi ale unor materii prime, inclusiv mărfurile agroalimentare, dar şi apariţia unor perturbări în sistemul bancar la nivel global, cu impact nefavorabil asupra costurilor de finanţare.
Perioada de prognoză este caracterizată de intensificarea procesului investiţional, susţinut de o absorbţie bună a fondurilor europene din Cadrul Financiar Multianual şi în special a celor din PNRR, care să faciliteze reformele structurale, implementarea investiţiilor din sectorul energetic, cât şi o creştere economică robustă.
Scenariul de primăvară menţine neschimbate estimările din versiunile de toamnă 2022 şi iarnă 2023 asupra evoluţiei produsului intern brut, operând ajustări descendente în ceea ce priveşte inflaţia pentru anul curent şi la nivelul anului următor.
Avansul economic prevăzut pentru anul 2023, de 2,8%, este considerat a fi unul prudent, pe fondul unei inflaţii încă ridicate, dar cu premise favorabile determinate de un comportament bun al serviciilor, ceea ce ar putea conduce ulterior la îmbunătăţirea estimărilor. Per ansamblu, construcţiile şi serviciile vor performa în anul curent, având creşteri revizuite ascendent comparativ cu prognoza anterioară (+0,8 respectiv +0,4 puncte procentuale), însă aportul pozitiv al acestora va fi diminuat de industrie, afectată de disfuncţionalităţi în lanţurile de aprovizionare şi de o cerere externă moderată.
De remarcat dinamismul lucrărilor de construcţii pentru care se estimează o creştere a VAB cu 7,0%, susţinută în special de componenta construcţiilor inginereşti stimulată de absorbţia fondurilor europene. Pentru agricultură se prognozează, în condiţii climatice favorabile acestui sector, o creştere cu 10,6%, după ce în anul anterior producţia s-a diminuat considerabil, pe fondul secetei pedologice.
Activitatea din industrie se va restrânge sub impactul preţurilor încă ridicate la energie electrică şi gaze, sectoarele energointensive înregistrând şi în acest an contracţii de activitate. În acest context a fost operată o revizuire negativă a prognozei anterioare de 0,8 puncte procentuale, respectiv de la o creştere de 0,6% la o reducere cu 0,2% în scenariul actual.
